Asistăm la o nouă schemă de spălare de bani, ambalată frumos în eticheta așa-zisei privatizări a companiei Air Moldova.

Pornim de la faptul că cel mai mare operator aerian național, care deține o cotă de piață de peste 44%, cu cel puțin 4 avioane în dotare, în stare destul de bună, care valorează câte 10-13 milioane de euro fiecare, cu un capital social de 15 milioane de euro și o mulțime de curse exclusive extrem de profitabile, care-i asigură o cifră de afaceri de 150 de milioane de euro anual, este vândut, totuși, la un preț mizerabil de doar 2,5 milioane de euro.

Cică s-au acumulat datorii de peste 60 de milioane de euro, de asta și prețul este atât de mic, explică autoritățile. Ok, dar cum în general a fost posibil să acumulezi asemenea datorii, fiind lider pe piață, având un trafic record de pasageri și un preț al biletelor destul de ridicat? Foarte simplu, furând ca în codru, în așa proporții colosale încât s-o aduci până în prag de faliment. Aceste fraude, care trebuie pedepsite penal, autoritățile le-au catalogat simplu – management defectuos și s-au spălat pe mâini.

Sunt toate indiciile unei privatizări trucate, aranjate special pentru o companie anume, care a fost și singura ce s-a înscris în concurs și care, ulterior, a și fost desemnată câștigătoare.

De unde au acești doi moldoveni 1.2 miliarde de lei pentru a achita datoriile, nimeni nu știe. Banii, însă, nici nu trebuie să fie ai lor. Sub acoperirea acestor pseudo-investitori, necunoscuți opiniei publice, poate veni orice infractor pentru a-și spăla lejer sub forma investițiilor și achitării datoriilor banii dobândiți ilicit, din fraude bancare sau trafic de droguri, armament, persoane și organe. Unda verde le este garantată și de legislația moldovenească, potrivit căreia nimeni nu verifică proveniența banilor atunci când aceștia ajung în trezoreria statului.

Consiliul Atlantic, un forum academic de dezbatere (think tank) care a organizat în ultimul timp mai multe evenimente dedicate situației din Republica Moldova, este susținut financiar de compania „Trans-Oil”, condusă de Vaja Jhashi, un milionar despre care presa a scris în ultimii ani că face parte din anturajul președintelui PDM, Vladimir Plahotniuc. Vaja Jhashi a declarat pentru Ziarul de Gardă că finanțează activitatea Consiliului Atlantic pentru că vrea să susțină această organizație și că nu are nici un motiv ascuns. Totodată, Consiliul Atlantic precizează că finanțatorii nu influențează activitățile organizației, scrie ZdG.

Totodată, Consiliul a punctat că există evenimente despre R. Moldova care sunt sponsorizate din fonduri generale. Totuși, afirmă reprezentanții Consiliului Atlantic, cu excepția „Trans-Oil”, nu există nici o altă companie care să finanțeze, în particular, programele legate de Moldova.

„Consiliul Atlantic are o independență intelectuală strictă pentru toate proiectele și publicațiile sale. Consiliul solicită tuturor finanțatorilor și donatorilor să fie de acord cu independența asupra conținutului și concluziilor oricăror produse rezultate din proiectele sponsorizate”, precizează serviciul de presă al Consiliului Atlantic, pentru ZdG. Consiliul Atlantic menționează despre finanțarea „Trans-Oil” și în cadrul unui raport elaborat în septembrie curent. „Vrem să mulțumim Trans-Oil International pentru generozitatea cu care finanțează programul pentru Moldova”, scriu cei de la Consiliul Atlantic.

Pentru a vedea motivul pentru care Vaja Jhashi finanțează proiectele organizate de Consiliul Atlantic, citiți continuarea articolului pe AICI.

Argumentele prezentate de Republica Moldova în trei cazuri problematice, prezente în relația cu Uniunea Europeană – cazurile de condamnare a lui Vlad Filat și de necondamnare a lui Ilan Șor, adoptarea votului mixt și nevalidarea alegerilor locale din municipiul Chișinău – nu sunt convingătoare în comunicarea cu UE. „Sunt argumente neconvingătoare, sunt argumente care nu pot fi puse în contextul regulilor europene”. Declarația aparține președintelui Centrului de Prevenire a Conflictelor & Early Warning, analistul de politică externă, Iulian Chifu.

În cazul condamnării fostului premier Vlad Filat și necondamnarea lui Ilan Șor, analistul spune că suspiciuni majore ridică faptul că instigatorul este condamnat, iar făptuitorul este liber și acesta din urmă are și partid și riscă să intre în Parlament. „E lăsat să facă un rol care poate fi cinic gândit că ajută într-o anumită ecuație de putere și relaționare, dar pentru UE este inexplicabil cum instigatorul este în închisoare, condamnat, iar făptuitorul este liber bine merci, iar procesul lui nu s-a încheiat”, a declarat Iulian Chifu în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV, citat de IPN.

A doua problemă majoră în relația cu UE este adoptarea votului mixt, fără a ține cont de recomandările Comisie de la Veneția. „Am avut dezbaterea pe votul mixt, care s-a făcut după o recomandare a Comisiei de la Veneția. Este absolut inacceptabil pentru UE de ce nu s-a ținut cont de aceste recomandări, ele nu sunt făcute doar ca să luăm act de ele, ele chiar trebuie să aibă reflectare”, afirmă analistul.

Cea de-a treia temă pe agenda discuțiilor cu UE, care a pus capac, în opinia lui Iulian Chifu, a fost anularea alegerilor locale la Chișinău. „Suma acestor trei, la care putem adăuga chestiunea cu spălare de bani cu acea amnistie fiscală, povestea cu cetățenia dată pe investiții etc, toate aceste lucruri atârnă greu în orice discuție astăzi privind raportul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova”, a declarat Iulian Chifu.

Iulian Chifu: Argumentele Moldovei pe cazurile problematice în relația cu UE nu sunt convingătoare