Basarabia.md : Sp─âl─âtoria ÔÇ×(Blue) Air MoldovaÔÇŁ

Asist─âm la o nou─â schem─â de sp─âlare de bani, ambalat─â frumos ├«n eticheta a╚Öa-zisei privatiz─âri a companiei Air Moldova. Pornim de la faptul c─â cel mai mare operator aerian na╚Ťional, care de╚Ťine mai mult | more ┬╗

ZdG.md : ÔÇ×Trans-OilÔÇŁ ╚Öi milionarul Vaja Jhashi, sponsorii programelor pentru Moldova ale Consiliului Atlantic, organiza╚Ťia ÔÇ×favorit─âÔÇŁ a PDM

Consiliul Atlantic, un forum academic de dezbatere (think tank) care a organizat ├«n ultimul timp mai multe evenimente dedicate situa╚Ťiei din Republica Moldova, este sus╚Ťinut financiar de compania ÔÇ×Trans-OilÔÇŁ, condus─â de Vaja mai mult | more ┬╗

TV8.md | Iulian Chifu: Argumentele Moldovei pe cazurile problematice ├«n rela╚Ťia cu UE nu sunt conving─âtoare

Argumentele prezentate de Republica Moldova ├«n trei cazuri problematice, prezente ├«n rela╚Ťia cu Uniunea European─â ÔÇô cazurile de condamnare a lui Vlad Filat ╚Öi de necondamnare a lui Ilan ╚śor, adoptarea votului mai mult | more ┬╗

Adevarul.ro | Mihai Vacariu : Frăţia dictatorilor sau ruperea de Europa

Nu poţi să nu fii cu adevărat trist, să nu simţi că îţi pieri încrederea în umanitate, când vezi o fotografie ca cea care a devenit virală zilele acestea pe reţelele de mai mult | more »

Adevarul.md | Lupta Binomului Plahotniuc-DodoLupta Binomului Plahotniuc-Dodon cu ÔÇ×terorismulÔÇť didactic | Analiz─â realizat─â de Valentin Buda

Republica Moldova s-a s─âturat s─â mimeze inten┼úiile unui viitor european, revenind, cu ÔÇ×ajutorulÔÇť binomului Plahotniuc-Dodon, ├«n zona suprarealismului geopolitic unde se afla acum 10 ani, ├«n timpul guvern─ârii comuniste. Concubinajul celor doi mai mult | more ┬╗

ISIS??? Nu, SIS! // Deschide.md : Cei 7 cet─â╚Ťeni turci sunt ├«ntr-un penitenciar din Istanbul. Au fost sco╚Öi din RM cu alt─â identitate

Cei ╚Öapte cet─â╚Ťeni turci, de la conducerea Liceului Orizont, care ieri au fost expulza╚Ťi de c─âtre SIS, se afl─â ├«ntr-un penitenciar dintr-un ora╚Ö de l├óng─â Istanbul, sus╚Ťin avoca╚Ťii lor. La r├óndul ei, mai mult | more ┬╗

VIDEO ÔÇ×Paradisul oligarhuluiÔÇŁ. RISE Moldova prezint─â c├óteva dintre vilele de lux ale lui Vlad Plahotniuc, ├«n valoare de peste 30 milioane de euro

Jurnali┼čtii de la RISE Moldova au realizat o investiga┼úie despre vilele de lux ale liderului PDM, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc. Ace┼čtia scriu c─â politicianul a avut grij─â s─â-┼či ascund─â propriet─â┼úile mai mult | more ┬╗

TV8.md | CV-ul ╚Öi averea judec─âtoarei care l-a lipsit pe N─âstase de mandat. So╚Ťul magistratei e ofi╚Ťer SPP. Adrian Nastase “Este o decizie arbitrar─â pentru care aceast─â judec─âtoare TREBUIE s─â fac─â pu╚Öc─ârie”

Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are mai mult | more »

Realitatea.net | Andrei Nastase : “Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” ­čśá. Decizie ╚Öoc ! Alegerile din Chi╚Öin─âu, invalidate de instan╚Ť─â

Decizie ╚Öocant─â ├«n Republica Moldov─â: Alegerile din Chi╚Öin─âu, c├ó╚Ötigate de pro-europeanul Andrei N─âstase, au fost invalidate de instan╚Ť─â! Judec─âtoria Chi╚Öin─âu NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N─âstase, informeaz─â Realitatea mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie ÔťŐ Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostru

Pre┼čedina PAS, Maia Sandu, sus┼úine c─â ÔÇ×justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie la adresa democra┼úiei din MoldovaÔÇŁ c├ónd a decis mar┼úi, 19 iunie, s─â nu valideze rezultatul alegerilor mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica mai mult | more ┬╗

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar mai mult | more ┬╗

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni. “Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu mai mult | more ┬╗

TVR Moldova | PAS: Sistemul mixt cu un singur tur este un dar pentru Igor Dodon de la PDM

Prin aplicarea sistemului electoral mixt cu un singur tur exist─â riscul ca, dup─â alegeri, Parlamentul s─â nu mai reprezinte cet─â┼úenii ┼či, ├«n acest sens, un exemplu relevant ├«l reprezint─â alegerile locale din mai mult | more ┬╗

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purt─âtorul de cuv├ónt al PD a spus c─â tema principal─â a discu╚Ťiilor va fi securitatea energetic─â a Moldovei Partidul Democrat a anun╚Ťat c─â liderul s─âu, Vlad Plahotniuc, se afl─â ├«n Statele Unite, mai mult | more ┬╗

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi╚Öin─âu: Plahotniuc are protec╚Ťie de la Bucure╚Öti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N─âstase, proasp─âtul c├ó╚Ötig─âtor al Prim─âriei Chi╚Öin─âu, acuz─â serviciile secrete rom├óne╚Öti ╚Öi autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti c─â-l ap─âr─â pe controversatul Vladimir mai mult | more ┬╗

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, ╚Ťi se preg─âte╚Öte ceva!

Ceban, lider ne├«nsc─âunat al sociali╚Ötilor na╚Ťionali ╚Öi pro-europeni. A trecut du╚Öul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. De altfel singura r─âmas─â s─â dispute ╚Öi un tur doi. ╚śi ne-am obi╚Önuit mai mult | more ┬╗

JurnalTV.md : “Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, ├«n care figureaz─â cu nume diferite. Are prieteni cu influen┼ú─â, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele ÔÇ×negruÔÇŁ. Este campion mondial la kickboxing. Mini╚Ötrii ├«i z├ómbesc ├«n mai mult | more ┬╗

10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

 

Monthly Archives: martie 2018

#Diez.md : (sondaj) Pensiile, corup╚Ťia ╚Öi ╚Öomajul. Cele mai mari probleme cu care se confrunt─â moldoveni

Institutul Republican Interna╚Ťional (IRI) a efectuat un sondaj ├«n care mai mul╚Ťi responden╚Ťi au r─âspuns la o serie de ├«ntreb─âri legate de mediul ├«n care locuiesc. Printre acestea se enumer─â ╚Öi r─âspunsurile la ├«ntrebarea care sunt cele mai importante probleme cu care se confrunt─â Moldova.

Care sunt cele mai importante probleme cu care se confrunt─â Moldova?

Iat─â care sunt cele mai importante probleme cu care se confrunt─â Moldova, potrivit responden╚Ťilor: salarii / pensii mici, ╚Öomaj, corup╚Ťia, migra╚Ťia, s─âr─âcia, guvernare rea, pre╚Ťuri ridicate / infla╚Ťie, drumuri, criz─â economic─â, indiferen╚Ťa guvernului, ÔÇ×Miliardele furateÔÇŁ, servicii scumpe / locuin╚Ťe, nivelul de trai sc─âzut, interesul cet─â╚Ťenilor, crim─â, s─ân─âtate, conflictele dintre politicieni, criz─â politic─â, legi ineficace, educa┼úia.

Jurnal.md : Andrei N─âstase: M─â bazez pe cea mai bun─â echip─â de speciali┼čti, iar sprijinul de la PAS ├«nt─âre┼čte aceast─â echip─â; Am constatat cu bucurie c─â sus┼úinerea a venit ┼či din teritoriu

Partidul Ac┼úiune ┼či Solidaritate, care ┼či-a anun┼úat sprijinul pentru candidatul Platformei DA la alegerile din Chi┼čin─âu, va participa la elaborarea programului pentru dezvoltarea capitalei, al─âturi de exper┼úi independen┼úi din ┼úar─â ┼či de peste hotare, afirm─â Andrei N─âstase.

ÔÇ×Le mul┼úumesc ┼či pe aceast─â cale colegilor de la PAS, pre┼čedintelui forma┼úiunii. Maia Sandu. Am constatat cu bucurie c─â sus┼úinerea a venit ┼či din teritoriu. Sprijinul pe care ├«l vom avea ├«n campania pentru municipale nu va fi doar pentru Platforma DA, va fi un sprijin pentru ┼úar─â. ├Än momentul de fa┼ú─â, avem de luat o redut─â, o citadel─â. Vorbim de Chi┼čin─âu, ca mai apoi s─â lu─âm ├«ntreaga fort─ârea┼ú─â, Republica Moldova. M─â bazez pe o echip─â de speciali┼čti, cea mai bun─â dintre cele pe care le au actorii politici. Sprijinul de la PAS ├«nt─âre┼čte aceast─â echip─â. I-am invitat s─â participe ┼či la elaborarea programului, care este realizate ┼či participarea exper┼úilor din ┼úar─â, dar ┼či de peste hotare. Vorbim ├«n primul r├ónd de ora┼čele din Rom├ónia ├«n care am fost recentÔÇŁ, a declarat pre┼čedintele Platformei DA la Cabinetul din Umbr─â de la Jurnal TV.

Timpul.md : Valeriu Munteanu spune cine sunt adversarii săi politici la următoare alegeri locale. Andrei Năstase nu figurează în listă

Candidatul PL la func┼úia de primar al Capitalei, Valeriu Munteanu, a salutat apelul Maiei Sandu ÔÇ×pentru mobilizarea for┼úelor autentic proeuropene ┼či antioligarhice ├«n campania pentru Chi┼čin─âuÔÇŁ ┼či a anun┼úat cine sunt adevrsarii s─âi politici.

ÔÇ×├Än b─ât─âlia pentru capitala noastr─â, adversarii mei politici sunt exponen┼úii binomului Plahotniuc-Dodon, adic─â Silvia Radu ┼či Ion CebanÔÇŁ, a spus Valeriu Munteanu ├«ntr-o postare pe Facebook. El a declarat c─â reprezint─â ÔÇ×├«n aceast─â b─ât─âlie electoratul prorom├ónesc, unionist, proeuropean, antibinom ┼či anti-PutinÔÇŁ. ÔÇ×├Än numele acestor oameni am intrat ├«n aceste alegeri ┼či pe ei vreau s─â-i reprezint la prim─âria Chi┼čin─âu. Anume acest electorat, ace┼čti locuitori ai capitalei, vor decide viitorul primar generalÔÇŁ, a conchis liberalul.

Recomandat EvzMD.md // Concluzia exper╚Ťilor: Trupele ruse din Transnistria reprezint─â cea mai mare amenin╚Ťare la adresa securit─â╚Ťii R. Moldova

Problema subfinan╚Ť─ârii Armatei Republicii Moldova, ├«n compara╚Ťie cu cea a regimului separatist de la Tiraspol, a fost una dintre temele abordate, mar╚Ťi, ├«n cadrul mesei rotunde organizate de IDIS ÔÇ×ViitorulÔÇŁ, ├«n cadrul c─âreia a fost lansat studiul ÔÇ×Men╚Ťinerea trupelor ruse de ocupa╚Ťie ├«n regiunea trasnistrean─â: e╚Öec al diploma╚Ťiei de ÔÇ×caviarÔÇŁ ╚Öi dispre╚Ť fa╚Ť─â de dreptul interna╚ŤionalÔÇŁ, semnat de expertul ├«n politici de securitate, Rosian Vasiloi.

Studiul arat─â c─â, ├«n timp ce Chi╚Öin─âul aloc─â numai 0,4% din PIB pentru domeniul ap─âr─ârii, ├«n st├ónga Nistrului regimul secesionist aloc─â 1,4% din PIB pentru ├«ntre╚Ťinerea for╚Ťelor sale militare. Aceste aloc─âri sunt separate fa╚Ť─â de banii pe care ╚Öi Rusia ├«i aloc─â anual pentru ├«ntre╚Ťinere Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).

Expertul Rosian Vasiloi a men╚Ťionat c─â, ├«n ultimii ani, exerci╚Ťiile militare comune dintre militarii ru╚Öi ╚Öi cei loiali regimului separtist de la Tiraspol s-au ├«nmul╚Ťimit vizibil.

ÔÇ×Federa╚Ťia Rus─â nu ╚Öi-a retras ╚Öi trupele din teritoriul de est al ╚Ť─ârii, ci dimpotriv─â ╚Öi-a consolidat prezen╚Ťa militar─â ├«n partea trasnistrean─â a Republicii Moldova, ceea ce reprezint─â o grav─â ├«nc─âlcare a prevederilor constitu╚Ťionale cu privire la independen╚Ťa, suveranitatea ╚Öi integrarea R. MoldovaÔÇŁ, a declarat expertul care a mai precizat c─â astfel R. Moldova r─âm├óne sub ocupa╚Ťa militar─â rus─â.

Rosian Vasiloiu a observat ├«n cadrul studiului pe care l-a elaborat c─â numai ├«n 2018 au avut deja loc 40 de exerci╚Ťii militare comune ruso-transnistrene, 13 dintre aceasta av├ónd caracter combatant. Printre acestea se num─âr─â cele ce vizeaz─â exerci╚Ťiile de tancuri ╚Öi ele are trupelor speciale.

De asemenea, el a reamintit politica Rusiei de implicare ├«n Transnistria ├«n timpul alegerilor preziden╚Ťiale ale Rusiei, fiind deschise 24 de sec╚Ťii de votare ├«n st├ónga Nistrului ╚Öi numai 3 ├«n dreapta sa.

Propaganda patriotică rusească și înrolări pe bandă rulantă

La r├óndul s─âu, secretarul general de stat din cadrul Ministerului Ap─âr─ârii, Radu Burduja, a declarat c─â GOTR reprezint─â o amenin╚Ťare cu caracter militar c├ót se poate de real─â la adresa securit─â╚Ťii ╚Ť─ârii ╚Öi c─â exerci╚Ťiile militare ruse ├«n st├ónga Nistrului s-au intensificat dup─â ├«nceperea luptelor din Ucraina dup─â anexarea ilegal─â a Crimeii din martie 2014.

Iulian Chifu, Deschide.md | 27 martie, Ziua Unirii / Lecturi istorice obligatorii pentru Igor Dodon. Citatele Unirii la Centenar

Ce putea fi mai relevant ca editorial, de 27 martie 2018, la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria mam─â, Rom├ónia, dec├ót o culegere a documentelor Unirii, ├«mpreun─â cu citatele unirii, ale principalilor realizatori ai idealului na╚Ťional.

Trebuie s─â re╚Ťinem ╚Öi afirma╚Ťia istoricului Florin Constantiniu care releva extrem de corect:

ÔÇ×Marea Unire din 1918 a fost ÔÇô ╚Öi r─âm├óne ÔÇô pagina cea mai sublim─â a istoriei rom├óne╚Öti. M─âre╚Ťia ei st─â ├«n faptul c─â des─âv├ór╚Öirea unit─â╚Ťii na╚Ťionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, este fapta istoric─â a na╚Ťiunii rom├óne.ÔÇŁ

Pentru c─â Unirea din 1918 este chintesen╚Ťa spiritului ╚Öi a sufletului rom├ónesc, ╚Öi nu va putea fi mi╚Öcat─â nicic├ónd din idealurile oric─ârui rom├ón. Iar unionismul, mai mare sau mai mic, mai prezent ╚Öi aprig ori mai domolit ╚Öi molcom, va d─âinui ├«n fiecare fibr─â a rom├ónilor basarabeni oriunde se vor afla ei. Este un ideal al Neamului Rom├ónesc, ╚Öi va r─âm├óne chiar dac─â ar mai fi nevoie de ├«nc─â o sut─â de ani pentru a-l ├«nf─âptui.

╚śi pentru a ├«n╚Ťelege de ce nu po╚Ťi s─â sco╚Ťi acest ideal din fibra rom├ónilor basarabeni, poate ╚Öi politicienii de la Chi╚Öin─âu citesc pu╚Ťin─â istorie ╚Öi v─âd c─â nu au reu╚Öit s─â-╚Ö scoat─â nici ru╚Öii ├«n perioada ╚Ťarist─â dintre 1812-1918 – de╚Öi au stat 100 de ani pe aceste t─âr├ómuri, nici sovieticii comuni╚Öti ├«ntre 1944-1991, de╚Öi au deportat toat─â elita rom├óneasc─â basarabean─â ├«n Siberia, ╚Öi nici moldoveni╚Ötii statali╚Öti sau etnici╚Öti sub standard rus din 1994 ╚Öi p├ón─â ├«n ziua de azi.

Documentele Unirii

Declara╚Ťia oficial─â a Sfatului ╚Ü─ârii de unire a Republicii Democratice Moldovene╚Öti (Basarabia) cu Rom├ónia, de la 27 martie/ 9 aprilie 1918

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:

Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagr─â ╚Öi vechile grani╚Ťe cu Austria, rupt─â de Rusia acum o sut─â ╚Öi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, ├«n puterea dreptului istoric ╚Öi dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure s─â-╚Öi hot─ârasc─â soarta lor, de azi ├«nainte ╚Öi pentru totdeauna se une╚Öte cu Mama sa Rom├ónia.

10TV.md | VIDEO // 100 de cet─â╚Ťenii rom├óne╚Öti ├«n ceas Centenar au fost acordate pentru 100 de basarabeni

100 de cet─â┼úeni moldoveni au devenit rom├óni cu acte ├«n regul─â azi, la 100 de ani de c├ónd s-a semnat unirea Basarabiei cu patria mam─â. Evenimentul a avut loc ├«n capitala ╚Ť─ârii, la sediul Autorit─â╚Ťii Na╚Ťionale pentru Cet─â╚Ťenie, ├«n prezen╚Ťa oficialilor din Parlamentul de la Bucure╚Öti. Momentul a fost transmis ├«n direct pe re┼úelele de socializare.

Evenimentul a debutat cu intonarea imnului Rom├óniei, care a fost c├óntat de to╚Ťi basarabenii prezen╚Ťi. R├ónd pe r├ónd, cei prezen╚Ťi la eveniment au jurat credin╚Ť─â statului rom├ón, s─â respecte Constitu╚Ťia ╚Öi legile Rom├óniei ╚Öi s─â apere drepturile ╚Öi interesele na╚Ťionale.

Evenimentul s-a derulat ├«n prezen┼úa Pre╚Öedintelui Autorit─â╚Ťii Na┼úionale pentru Cet─â┼úenie, Andrei Tinu. Au mai participat Pre╚Öedintele Comisiei rom├ónilor din afara grani╚Ťelor ╚Ť─ârii, Constantin Codreanu, secretarul de stat, Veaceslav ╚śaramet, Pre╚Öedintele Platformei Unioniste Ac╚Ťiunea 2012, George Simion, academicieni, senatori ╚Öi istorici de pe cele dou─â maluri ale Prutului. ├Än ultimii 27 de ani, circa un milion de cet─â┼úeni ai Republicii Moldova au depus jur─âm├óntul de credin┼ú─â fa┼ú─â de patria mam─â, Rom├ónia.

 

┼×tefan Vlaston, Adevarul.md | Avantajele de care s-ar bucura cet─â┼úenii Republicii Moldova dup─â Unirea cu Rom├ónia

Rom├ónii sunt de acord ┼či preg─âti┼úi pentru Unirea cu Republica Moldova. Unirea nu ar pune mari probleme economice, av├ónd ├«n vedere diferen┼úa ├«ntre PIB-urile celor dou─â ┼ú─âri: 7 miliarde euro Republica Moldova ┼či 200 miliarde ├«n Rom├ónia. Problema r─âmas─â este convingerea cet─â┼úenilor de peste Prut de avantajele care rezult─â din Unirea cu Rom├ónia.
Care ar fi avantajele cetăţenilor moldoveni, după Unirea cu România?

  • Salariile ┼či pensiile lor s-ar egaliza cu cele din Rom├ónia. Astfel, de la o pensie medie de 70 euro pe lun─â, pensionarii moldoveni ar putea ajunge la 250-270 euro pe lun─â.
  • Salaria┼úii de stat din Republica Moldova ar trece ┼či ei la nivelul salariilor din Rom├ónia, triple ├«n raport cu ce primesc ei acum. Salariul mediu brut este 900 euro pe lun─â ├«n Rom├ónia.
  • Sistemele de educa┼úie ┼či s─ân─âtate din Rom├ónia sunt mai performante, ele se vor extinde automat ┼či ├«n teritoriul actualei Republici Moldova.
  • Rom├ónia fiind o ┼úar─â membr─â a UE, libera circula┼úie, accesul la pia┼úa muncii, la pie┼úele comerciale, devine o realitate pentru to┼úi viitorii cet─â┼úeni ai Rom├óniei reunite.
  • Justi┼úia din Rom├ónia, parchetele ┼či DNA, se vor extinde automat ┼či pe teritoriul Republicii Moldova de azi, astfel ├«nc├ót corup┼úia ┼či furturile din bugetele publice vor fi diminuate, infractorii de toate genurile vor fi trimi┼či mai u┼čor ├«n fa┼úa completelor de judecat─â.
  • Experien┼úa Rom├óniei ├«n lupta anticorup┼úie este dat─â acum exemplu ├«n numeroase alte ┼ú─âri.
  • Cet─â┼úenii Republicii Moldova vor avea ┼či ei acces la fondurile europene, la avantajele pe care le are Rom├ónia ca membr─â a UE. UE va contribui substan┼úial la ridicarea cu prioritate a infrastructurii din Republica Moldova.
  • Securitatea teritoriului Republicii Moldova va fi asigurat─â de NATO.
  • Agricultorii moldoveni ├«┼či vor putea valorifica produsele la pre┼úurile existente ├«n pia┼úa Rom├óniei ┼či a UE.
  • Fermierii moldoveni vor beneficia de subven┼úiile la hectar, acordate de UE.
  • Asigurarea ordinii publice, serviciile de securitate ┼či informa┼úii, mult mai performante ├«n Rom├ónia, se vor extinde ┼či ├«n actualul teritoriu al Republicii Moldova.
  • ├Än acest moment, Rom├ónia are de ┼čapte ori mai mul┼úi locuitori dec├ót Moldova ┼či un Produs Intern Brut de 30 de ori mai mare, ceea ce ├«nseamn─â un PIB pe cap de locuitor pentru moldoveni de patru ori mai mare, dup─â unificare.
  • Sistemele energetice ale Rom├óniei vor asigura ┼či energia necesar─â cet─â┼úenilor moldoveni, dup─â interconectarea celor dou─â sisteme energetice.
  • Este posibil─â, cu ajutor european, construc┼úia unei autostr─âzi Chi┼čin─âu-Ia┼či-Tg. Mure┼č, ceea ce ar ├«nsemna o leg─âtur─â facil─â cu restul Europei pentru cet─â┼úenii moldoveni.
  • Tinerii moldoveni vor putea studia ├«n ┼čcoli ┼či universit─â┼úi rom├óne┼čti ┼či europene, ┼či ├«┼či vor g─âsi mai u┼čor un loc de munc─â ├«n conformitate cu preg─âtirea ob┼úinut─â.
  • ├Än Rom├ónia ┼čomajul este redus, exist─â zeci de mii de locuri de munc─â disponibile, la care vor putea aplica ┼či cet─â┼úenii din Republica Moldova.
Poziţia României.
Rom├ónia ar cre┼čte din toate punctele de vedere. Unirea Rom├óniei cu Republica Moldova ar aduce Rom├óniei un plus de 3,7 mil. locuitori, o cre┼čtere a PIB de 7 mld. euro (4,2% din PIB-ul Rom├óniei) ┼či un plus de suprafa┼ú─â de aproape 34.000 km p─âtra┼úi. Exporturile Rom├óniei ar fi mai mari cu 3 mld. euro, la 55 mld. euro, ├«n timp ce datoria public─â ar cre┼čte cu doar 2 mld. euro, fa┼ú─â de datoria de circa 80 mld. euro pe care o avea Rom├ónia la sf├ór┼čitul anului trecut.
Suprafa┼úa agricol─â a Rom├óniei ar cre┼čte cu 1,7 milioane de hectare, adic─â un plus de 13% fa┼ú─â de suprafa┼úa agricol─â total─â a Rom├óniei de 13 mil. ha. Lungimea c─âilor ferate ar cre┼čte cu 10% (1.190 km are Republica Moldova ┼či 11.300 km Rom├ónia), iar cea a drumurilor cu aproape 11% (la cei 81.000 km de drumuri publice s-ar ad─âuga cei 8.800 km de drumuri publice din Republica Moldova). Astfel, Rom├ónia este acum fa┼ú─â de Republic─â Moldova ├«n situa┼úia din 1990 a Germaniei de Vest fa┼ú─â de Germania de Est.

Moldpres.md | Germania va sus┼úine localit─â┼úi din sudul ┼ú─ârii la instituirea unui management eficient al de┼čeurilor

Chi┼čin─âu, 27 mar. /MOLDPRES/. Raioanele Cimi┼člia ┼či Basarabeasca au nevoie de un management eficient al de┼čeurilor. Mai multe planuri ├«n acest sens au fost examinate recent, ├«n cadrul unor consult─âri organizate de Agen┼úia de Dezvoltare Regional─â Sud (ADR Sud) ┼či Agen┼úia de Cooperare Interna┼úional─â a Germaniei (GIZ), transmite MOLDPRES.

Potrivit Tamarei Guvir, expert GIZ ├«n domeniul managementului de┼čeurilor solide, ├«n prezent aceste dou─â raioane se confrunt─â cu ÔÇ×insuficien┼úa spa┼úiilor de depozitare, lipsa depozitelor temporare, o cooperare intermunicipal─â slab─â, informarea nesatisf─âc─âtoare a popula┼úiei privind neachitarea taxelor pentru evacuarea de┼čeurilor, insuficien┼úa de mijloace financiare ┼či lips─â de servicii competenteÔÇŁ.

ÔÇ×Pentru ├«nceput, cel mai bun lucru ar fi ca administra┼úiile publice locale din Cimi┼člia ┼či Basarabeasca s─â se asocieze pentru a gestiona ├«n comun a┼ča-zisele depozite temporare. Acest fapt ar permite mic╚Öorarea suprafe╚Ťei depozitelor de de╚Öeuri existente, inclusiv a celor stihiinice, precum ╚Öi amenajarea unor depozite corespunz─âtoare normelor sanitare ╚Öi epidemiologice. Totodat─â, va conduce ├«n mod inevitabil la regionalizarea serviciilor de salubrizare ╚Öi eficientizarea managementului de╚Öeurilor solide ├«n localit─â╚Ťile din raza raioanelor nominalizateÔÇŁ, a explicat expertul GIZ.

“Consider c─â acum este nevoie mai mult ca oric├ónd de o fortificare a cooper─ârii intercomunitare ╚Öi de o abordare participativ─â a noastr─â ├«n procesul de luare a deciziilor cu impact pentru regiune. Or, problema de╚Öeurilor este una care se reg─âse╚Öte inclusiv pe agenda de activitate a ADR Sud, ╚Ťin├ónd cont de faptul c─â asigurarea accesului la servicii ╚Öi utilit─â╚Ťi publice de calitate reprezint─â unul din obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltare Regional─â Sud 2016-2020. Ne-am propus s─â dezvolt─âm, ├«n urm─âtorii ani, sisteme de management integrat al de╚Öeurilor solide ├«n regiune”, a specificat Maria Cule╚Öov, directorul ADR Sud.

Ca urmare, autorit─â┼úile celor dou─â raioane vor elabora proiecte pentru amenajarea depozitelor temporare ┼či vor c─âuta finan┼úare pentru implementarea acestora. ├Än acela┼či timp, GIZ ┼či-a ar─âtat disponibilitatea s─â sus┼úin─â aceste programe la preg─âtirea documenta┼úiei necesare, organiz├ónd, de asemenea, instruiri cu privire la introducerea taxelor locale pentru gestionarea de┼čeurilor ┼či adoptarea m─âsurilor de sensibilizare a popula┼úiei etc.

(Reporter L. Grubîi, editor M. Jantovan)

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Infotag.md | 100 DE FAMILII SOCIAL-VULNERABILE DIN RAIONUL LEOVA AU BENEFICIAT DE SUSŢINERE DIN PARTEA PARTENERILOR EXTERNI

Gra┼úie sus┼úinerii partenerilor externi, 100 de familii social-vulnerabile din raionul Leova au beneficiat de sprijin ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Re╚Ťea local─â ÔÇô Model de Interven╚Ťie Intercomunitar─âÔÇŁ, realizat de c─âtre Centrul Interna╚Ťional pentru Cooperare ╚Öi Dezvoltare ÔÇ×PhoenixÔÇŁ.

Miercuri, ├«n cadrul unei conferin╚Ťe de pres─â la agen╚Ťia INFOTAG, reprezentan╚Ťii ÔÇ×PhoenixÔÇŁ au men┼úionat c─â proiectul a fost lansat acum 10 luni, ├«n cadrul proiectului regional ÔÇ×Asisten╚Ťi sociali ├«n colaborare pentru schimb─âri sociale ├«n ╚Ť─ârile din vecin─âtatea estic─âÔÇŁ, finan╚Ťat de UE, Agen┼úia austriac─â pentru dezvoltare (AAD), ├«n parteneriat cu Asocia╚Ťia de Nursing din Moldova ╚Öi ÔÇ×Hilfswerk Austria InternationalÔÇŁ.

Potrivit managerului proiectului, Irina Rusanovschi, au fost selectate c├óte 10 familii din 10 localit─â╚Ťi din raion.

ÔÇ×Scopul proiectului const─â ├«n cre╚Öterea gradului de participare a diferitelor organiza╚Ťii publice locale ╚Öi sporirea eficien╚Ťei acestora ├«n solu╚Ťionarea situa╚Ťiei familiilor social-vulnerabile, precum ╚Öi identificarea problemelor acestor familii ╚Öi g─âsirea solu╚Ťiilor pentru acesteaÔÇŁ, a spus ea.

Reprezentan╚Ťii proiectului au comunicat c─â, pentru atingerea scopurilor, ├«n localit─â╚Ťile respective au fost create re╚Ťele locale, care contribuie la stabilirea unei str├ónse colabor─âri ├«ntre diferite organiza╚Ťii, iar pentru grupurile teritoriale interdisciplinare se desf─â╚Öoar─â cursuri ce ┼úin de cre╚Öterea capacit─â╚Ťii membrilor lor.