Monthly Archives: aprilie 2018

Un covor format din mii de lalele si narcise se asterne pe un camp de aproape un hectar, la Bardar. Povestea fermierului care si-a „tesut” covorul de flori mai bine de 30 de ani si si-a facut din asta o afacere prospera – VIDEO

Un covor de flori de toate culorile s-a asternut pe un camp din apropierea satului Bardar. Miile de lalele si narcise crescute de mai bine de 30 de ani de fermierul Vasile Luchita au inflorit, iar imaginile arata acum de parca ar fi luate din cartile cu povesti. Totusi, barbatul spune ca a redus din suprafata pentru ca inregistreaza pierderi.
Vasile Luchita spune ca lucreaza in lanul de flori anul imprejur alaturi de sotie si fiu. Iar cand vine primavara se bucura de roadele muncii sale.

Lalele pe care le cultiva Vasile Luchita ajung la piata angro din Chisinau. Totusi, unii cumparatori vin direct in camp ca sa ia de acolo buchete proaspete.

Vasile LUCHITA, PROPRIETAR: ÔÇťDa noi lucram, zi de zi nu este Paste, nu este Pastele Blajini, nu este Anul nou si nu este Craciunul. Daca o sa veniti pe neprins de veste tot la munca o sa ma gasiti.

Totul a inceput in anii 80, cand a plantat primele lalele in curtea casei sale. A inceput sa le vanda ca sa-si intretina familia.

Vasile LUCHITA, PROPRIETAR: ÔÇťTrebuie sa te gandesti ca ai sa intretii o familie. Mi sa parut cresterea lalelelor rentabila si cum sa dovedit intradevar rentabila.ÔÇŁ

Pentru ca a studiat la universitate fizica si nu agricultura, Vasile Luchita a inceput sa-si cumpere carti despre horticultura. Asa ca acum are acasa o intreaga biblioteca.

Igor Dodon ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â

Pre┼čedintele moldovean, Igor Dodon, a declarat miercuri, la finalul unei conferin┼úe de pres─â comune cu omologul s─âu belarus, Aleksandr Luka┼čenko, aflat ├«ntr-o vizit─â la Chi┼čin─âu, c─â ┼či-ar dori ├«n Republica Moldova o dictatur─â similar─â cu cea din Belarus, referindu-se la situa┼úia economic─â mai bun─â din aceast─â ┼úar─â.

„Eu a┼č vrea s─â avem a┼ča o dictatur─â (ca ├«n Belarus) ├«n agricultur─â, ├«n economie, ├«n sfera social─â. ┼×i, crede┼úi-m─â, majoritatea cet─â┼úenilor (moldoveni) tot asta ┼či-ar dori, pentru c─â Belarusul ocupa pozi┼úii bune ├«n ratingurile economice interna┼úionale”, a declarat Igor Dodon, citat de Radio Chi┼čin─âu.

Dodon a f─âcut aceste afirma┼úii dup─â ce Aleksandr Luka┼čenko a remarcat ironic c─â ├«n Republica Moldova este democra┼úie „nu dictatur─â ca ├«n Belarus”.

La r├óndul s─âu, Luka┼čenko a afirmat c─â Republica Moldova este „col┼úul de rai’ al fostei Uniuni Sovietice, potrivit portalului Deschide.md. „Noi ┼čtim foarte bine care e atitudinea fra┼úilor moldoveni fa┼ú─â de belaru┼či. Eu am venit ca ├«n propria mea republic─â, acesta este col┼úul de rai al fostei Uniuni Sovietice”, a apreciat liderul de la Minsk, conform canalului media citat.

├Än cadrul aceleia┼či conferin┼úe de pres─â, Igor Dodon i-a mul┼úumit lui Luka┼čenko pentru sprijinul acordat de Belarus ├«n ob┼úinerea statutului de observator al Republicii Moldova ├«n cadrul Uniunii Euroasiatice.

La 3 aprilie, Igor Dodon a semnat cu ┼čeful Comisiei Economice Euroasiatice, Tigran Sarkisyan, un memorandum de cooperare ├«ntre Uniunea Economic─â Euroasiatic─â ┼či Republica Moldova. Memorandumul a fost criticat dur de premierul moldovean Pavel Filip ┼či pre┼čedintele parlamentului, Andrian Candu, care au precizat c─â documentul este nul ┼či nu are putere juridic─â. AGERPRES/(AS – autor: Lilia Traci, editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)

Elve╚Ťia va oferi Republicii Moldova asisten╚Ť─â tehnic─â de circa 43 milioane de euro, ├«n baza noii strategii de cooperare

Premierul Pavel Filip a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu secretarul adjunct de stat din Departamentul Federal de Externe al Confedera╚Ťiei Elve╚Ťiene, Krystyna Marty Lang. Oficialul se afl─â la Chi╚Öin─âu cu ocazia lans─ârii, pe 18 aprilie curent, a Strategiei de Cooperare cu Republica Moldova pentru perioada 2018-2021.

├Än baza acesteia, Elve╚Ťia va oferi ╚Ť─ârii noastre asisten┼ú─â tehnic─â ├«n valoare de 50,9 de milioane de franci elve┼úieni (circa 43 milioane de euro) ├«n domenii precum reforma administrativ-teritorial─â, migra╚Ťie ╚Öi dezvoltare, infrastructura local─â, dezvoltarea economic─â ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âm├óntul voca╚Ťional, relev─â serviciul de pres─â al Guvernului.

Prim-ministrul a exprimat gratitudine pentru suportul constant al Guvernului elve┼úian, eviden╚Ťiind cre╚Öterea volumului de asisten╚Ť─â ├«n anii preceden╚Ťi ╚Öi realizarea de c─âtre Biroul de Cooperare al Elve┼úiei la Chi┼čin─âu a unui num─âr semnificativ de proiecte ├«n domenii strategice pentru dezvoltarea ╚Ť─ârii noastre. De asemenea, premierul a subliniat importan╚Ťa noului document de cooperare pentru implementarea reformelor ini╚Ťiate de Executiv: ÔÇ×Vom avea grij─â ca to╚Ťi banii care vin pe cale de asisten╚Ť─â tehnic─â, ajutoare sau ├«mprumuturi s─â fie cheltui╚Ťi cu mult─â pruden╚Ť─â ╚Öi eficien╚Ť─âÔÇŁ.

╚śeful Executivului a accentuat c─â fortificarea capacit─â╚Ťii financiare a statului va oferi ╚Öi posibilitatea de a lansa programele destinate diasporei moldovene┼čti, astfel ├«nc├ót cet─â┼úenii afla┼úi peste hotare s─â-┼či doreasc─â revenirea acas─â.

Moldpres.md : O p─âdure, simbol al colabor─ârii dintre Agen┼úia ÔÇ×MoldsilvaÔÇŁ ┼či Regia Na┼úional─â a P─âdurilor din Rom├ónia ÔÇ×RomsilvaÔÇŁ, precum ┼či ├«n contextul ac┼úiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat─â ast─âzi la Leu┼čeni ┼či de cealalt─â parte a Prutului, la Hu┼či

Chi┼čin─âu, 17 apr. /MOLDPRES/. O p─âdure, simbol al colabor─ârii dintre Agen┼úia ÔÇ×MoldsilvaÔÇŁ ┼či Regia Na┼úional─â a P─âdurilor din Rom├ónia ÔÇ×RomsilvaÔÇŁ, precum ┼či ├«n contextul ac┼úiunilor dedicate Centenarului Marii Uniri, a fost plantat─â ast─âzi la Leu┼čeni ┼či de cealalt─â parte a Prutului, la Hu┼či, transmite MOLDPRES.

La plantare au participat silvicultori din ambele state, care au f─âcut ast─âzi schimb de delega┼úii. P─âdurea ÔÇ×CentenarÔÇŁ va cre┼čte pe o suprafa┼ú─â de circa dou─â hectare ce apar┼úine ├Äntreprinderii ÔÇ×H├ónce┼čti-SilvaÔÇŁ (R. Moldova) ┼či pe un teren amplasat ├«ntre localit─â┼úile Crasna ┼či Hu┼či, la 3 km distan┼ú─â de Satu Nou, comuna Cre┼úe┼čti (Rom├ónia). Sectorul de la Leu┼čeni a fost plantat cu frasin ┼či plop, iar cel de la Hu┼či ÔÇô cu stejar.

ÔÇ×Aceast─â p─âdure este un simbol al unei colabor─âri productive cu colegii din Rom├ónia. Am avut ├«ntotdeauna sus┼úinerea speciali┼čtilor de la ÔÇťRomsilvaÔÇŁ, am realizat de comun acord proiecte interesante ┼či folositoare fondului silvic, iar printr-un memorandum semnat recent la Bucure┼čti, am reconfirmat inten┼úiile de a lucra ├«mpreun─â pe acest segmentÔÇŁ, a men┼úionat Ion Haralampov, directorul Agen┼úiei ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ.

La r├óndul s─âu, Mihai Daia, ┼čeful delega┼úiei de la ÔÇťRomsilvaÔÇŁ, a subliniat rolul acestei p─âduri simbolice, ce va cre┼čte pe ambele maluri ale Prutului, „├«n semn de fr─â┼úie ├«ntre neamuri”. ÔÇťAvem un scop comun ÔÇô o gospod─ârire durabil─â ┼či unitar─â, ├«n conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, pentru a ├«mbun─ât─â┼úi situa┼úia mediului. ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ va avea mereu sus┼úinerea noastr─â, ceea ce este foarte important ├«n condi┼úiile de schimb─âri climatice, c├ónd devine tot mai complicat s─â p─âstr─âm diversitatea biologic─âÔÇŁ, a spus Mihai Daia.

Silvicultorii din Republica Moldova ╚Öi Rom├ónia au dezvoltat rela╚Ťii str├ónse ├«n ultimii 27 de ani, exist├ónd numeroase schimburi de experien╚Ť─â ╚Öi ac╚Ťiuni comune ├«ntre ÔÇťMoldsilvaÔÇŁ ╚Öi ÔÇťRomsilvaÔÇŁ. Ultimul Memorandum de ├«n┼úelegere a fost semnat ├«n luna martie curent ┼či prevede schimbul de informa╚Ťii ├«ntre cele dou─â institu╚Ťii, transfer de know-how, schimburi de experien╚Ť─â ╚Öi instruirea silvicultorilor, participarea la concursuri profesionale, dezvoltarea de proiecte comune, colaborarea ├«n sectorul investi╚Ťiilor.

sursa : (Reporter L. Grubîi, editor A. Răileanu)

TVR Moldova : Moscova defileaz─â ├«n estul Republicii Moldova ├«n timp ce Chi┼čin─âul tace

Moscova defileaz─â ├«n estul Republicii Moldova ├«n timp ce Chi┼čin─âul tace. Militarii din grupa operativ─â a trupelor ruse fac repeti┼úii ├«n st├ónga Nistrului pentru parad─â de 9 mai ├«n regiunea transnistrean─â. Ministerul de externe spune c─â nu are informa┼úii ├«n acest sens, prin urmare nu are nicio reac┼úie.

Cu toate acestea, militarii din grupul operativ al trupelor ruse se preg─âtesc s─â participe pentru al doilea an consecutiv la parada de 9 mai din regiunea transnitrean─â prin care vor marca victoria Uniunii Sovietice ├«n cel de-al doilea R─âzboi Mondial. Aproape 100 de militari ru┼či ┼či a┼ča numitele structuri de for┼ú─â din st├ónga Nistrului inten┼úioneaz─â s─â m─âr┼č─âluiasc─â prin centrul Tiraspolului.

Anul trecut, Chi┼čin─âul a cerut autorit─â┼úilor de la Kremlin s─â se ab┼úin─â de la orice participare pe 9 mai ├«n regiunea transnitrean─â, dar Mosova a ignorat solicitarea autorit─â┼úilor Republicii Moldova.

Deschide.md : Referendum pentru unire. ├Äncepe campania de semn─âturi pentru modificarea Constitu╚Ťiei Rom├óniei

Alian╚Ťa pentru Centenar, organiza╚Ťie format─â din mai multe ONG-uri care militeaz─â pebtru Unirea R. Moldova cu Rom├ónia, va demara o campanie de str├óngere a unui milion de semn─âturi pentru ca idealul unirii s─â fie introdus ├«n Constitu╚Ťia Rom├óniei.

Ast─âzi, pe aeroportul din Chi╚Öin─âu, membrii Alian╚Ťei pentru Centenar au ╚Ťinut o conferin╚Ť─â de pres─â, unde au oferit detaliile desf─â╚Öur─ârii campaniei de str├«ngere de semn─âturi.

ÔÇ×Modelul de modificare a constitu╚Ťiei este inspirat din Constitu╚Ťia Germaniei de p├ón─â la 1989, fapt ce a permis atunci reunificarea celor dou─â Germanii.ÔÇŁ, a spus George Simion, pre╚Öedinte la Ac╚Ťiunea 2012.

Prezent la conferin╚Ť─â, Ion Lea╚Öcenco, pre╚Öedinte al Blocului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale, a precizat c─â semn─âturile vor fi str├ónse at├ót pe liste, c├ót ╚Öi online.

ÔÇ×Noi ne-am propus s─â str├óngem un milion de semn─âturi din Rom├ónia, R. Moldova ╚Öi diaspora de╚Öi, pentru declan╚Öarea unui referendum pe tema Unirii ├«n Rom├ónia este nevoie de numai 500 000 de semn─âturiÔÇŁ, a mai precizat Ion Lea╚Öcenco.

De asemenea, membrii grupului de ini╚Ťiativ─â, din care face parte ╚Öi Vlad Bile╚Ťchi, pre╚Öedinte ODIP, au mai precizat c─â exper╚Ťi constitu╚Ťionali din Rom├ónia ╚Öi R. Moldova vor ajuta la formularea preambulului modificat al Constitu╚Ťiei Rom├óniei, prin care Unirea s─â fie introdus─â ├«n Legea Suprem─â de peste Prut.

Cooperarea moldo-american─â pe dimensiunea Ap─âr─ârii a fost discutat─â la Ministerul Ap─âr─ârii

CHI┼×IN─éU, 18 aprilie 2018 ÔÇö Secretarul General de Stat, Radu Burduja, a avut ast─âzi o ├«ntrevedere cu loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general de brigad─â Dawne Deskins.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilateral─â ├«n domeniul ap─âr─ârii, contextul actual de securitate, reforma militar─â, precum ┼či alte subiecte de interes comun.

Radu Burduja a informat-o pe Dawne Deskins cu privire la agenda reformelor planificate pe termen scurt ┼či mediu ├«n sectorul de ap─ârare, cu accent pe ini┼úiativa de profesionalizare a Armatei Na┼úionale, documentele strategice elaborate ├«n cadrul Ini┼úiativei de Consolidare a Capacit─â┼úilor de Ap─ârare pentru Republica Moldova (DCBI), proiectele de ├«nzestrare ┼či dotare cu echipament ┼či tehnic─â modern─â.

Secretarul General de Stat a apreciat sprijinul constant oferit de SUA prin diverse programe de asisten┼ú─â ┼či instruire, cum ar fi Programul Interna┼úional de Instruire ┼či Educa┼úie Militar─â ÔÇö IMET (International Military Education and Training), Ini┼úiativa global─â pentru opera┼úiuni de men┼úinere a p─âcii (GPOI), precum ┼či activit─â┼úi ┼či exerci┼úii desf─â┼čurate ├«n comun cu Armata Na┼úional─â pe teritoriul Republicii Moldova ┼či al SUA.

La rândul său, generalul de brigadă Deskins a declarat că SUA sunt disponibile să sprijine Republica Moldova în procesul de modernizare a întregului sector de apărare.

Dawne Deskins ┼či-a exprimat speran┼úa c─â activit─â┼úile de instruire comun─â a militarilor, benefice pentru ambele armate, vor avea continuitate ┼či se vor derula ├«n cadrul exerci┼úiilor militare bilaterale ┼či multina┼úionale.

De notat c─â loc┼úiitorul ┼čefului pentru planificare strategic─â din cadrul Comandamentului For╚Ťelor Armate ale SUA ├«n Europa, general de brigad─â Dawne Deskins, efectueaz─â o vizit─â oficial─â ├«n Republica Moldova, ├«n perioada 17 Ôłĺ19 aprilie curent.

 

#Diez.md : Tematica Vernisajului Vinului din prim─âvara 2018 este ÔÇ×Prim─âvar─â, prim─âvar─â, mi-aminte╚Öti a c├óta oar─âÔÇŽÔÇŁ

ÔÇ×Prim─âvar─â, prim─âvar─â, mi-aminte╚Öti a c├óta oar─â…ÔÇŁ ÔÇô cu acest laitmoiv ├«╚Öi a╚Öteapt─â vizitatorii Vernisajul Vinului, la cea de-a XIV-a edi╚Ťie. Legendarul eveniment din miez de prim─âvar─â, dedicat ÔÇ×Vinului MoldoveiÔÇŁ, va avea loc ├«n data de 20 aprilie, ora 18:00, la Casa S─ârb─âtorii (str. Ghioceilor 1).

Vernisajul Vinului este organizat de Oficiul Na╚Ťional al Viei ╚Öi Vinului (ONVV), ├«n parteneriat cu Ministerul Agriculturii, Dezvolt─ârii Regionale ╚Öi Mediului, Asocia╚Ťiile produc─âtorilor de produse vitivinicole cu IGP ÔÇ×CodruÔÇŁ, ÔÇ×Valul lui TraianÔÇŁ, ÔÇ×╚śtefan Vod─âÔÇŁ, ÔÇ×DivinÔÇŁ ╚Öi cu sus╚Ťinerea partenerului strategic al evenimentului, Proiectul de Competitivitate din Moldova, finan╚Ťat de USAID ╚Öi Guvernul Suediei.

Edi╚Ťia din aceast─â prim─âvar─â se va desf─â╚Öura ├«ntr-o atmosfer─â deosebit─â, creat─â de ╚Ölag─ârele emblematice ale anilor ÔÇś70-ÔÇÖ80, din repertoriul forma╚Ťiei ÔÇ×NorocÔÇŁ ╚Öi al interpre╚Ťilor ╚śtefan Petrache, Sofia Rotaru, Iurie Sadovnic, interpretate de Tania Cerga ╚Öi forma╚Ťia ÔÇ×AkordÔÇŁ.

Vizitatorii vor fi ├«nt├ómpina╚Ťi cu un pahar de vin alb sau rose, pe care ulterior ├«l vor utiliza pentru degustarea Vinului Moldovei, al─âturi de un ghid ├«n care vor fi enumerate toate vinurile prezente la Vernisajul Vinului.

 

mai mult la :

Tematica Vernisajului Vinului din prim─âvara 2018 este ÔÇ×Prim─âvar─â, prim─âvar─â, mi-aminte╚Öti a c├óta oar─â…ÔÇŁ

 

The wines of Moldova, Arvinis 2018 guest of honour / Vinul Moldovei, alesÔÇ× oaspete de onoareÔÇŁ al expozi╚Ťiei interna╚Ťionale Arvinis din Elve╚Ťia

The wines of Moldova, Arvinis 2018 guest of honour

This trip through Moldova promises lovely discoveries for visitors to Arvinis. This small country with a big winemaking tradition has some very close ties to the Vaud Riviera. It was from here, in 1822, that a small group of Vaud citizens left to found farming and viticulture colony on the shores of the Black Sea, in Bessarabia, a land that today is part of both Ukraine and Moldova

Vines cultivated for more than 7,000 years

Moldova ÔÇô whose shape resembles that of a bunch of grapes ÔÇô is a small independent republic with a population of 3.5 million. It sits between Ukraine and Romania, where Europe and Asia meet. It benefits from a continental climate tempered by the nearby Black Sea. Hills and plains alternate, with air moving through thanks to the thermal breezes that circulate between the Prut and Dniester rivers. It is at the same latitude as many of EuropeÔÇÖs renowned vineyards, such as the Bordelais region; MoldovaÔÇÖs terroir is well-suited to making high quality wines.

The countryÔÇÖs 1.7 million hectolitres of wine in 2016 qualified it as one of the 20 largest producing countries of wine in the world. The wine business is a key industry for Moldova: GDP (gross domestic product) and represents 7.5% of exports. It is the country with the greatest density of vineyards in the world ÔÇô 3.8% of its land surface and 7% of its arable land.

Numerous native grape varieties

Vineyards today cover 112,000 hectares, of which 70% are white grapes (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligot├ę) and 30% are red: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi. Moldovian wines are most interesting when the diversity of the indigenous grape varieties is taken into account, as these are 10% of grapes grown: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Feteasca Neagra, Rara Neagra, Plavai, Viorica, and others.

HotNews.ro : Vinul Moldovei, alesÔÇ× oaspete de onoareÔÇŁ al expozi╚Ťiei interna╚Ťionale Arvinis din Elve╚Ťia

Calitatea ╚Öi caracterul unic al Vinului Moldovei continu─â s─â c├ó╚Ötige recunoa╚Ötere ├«n cele mai ├«nalte cercuri ale industriei vinicole la nivel interna╚Ťional. ÔÇ×Wine of MoldovaÔÇŁ a fost ales, ├«n premier─â, ÔÇ×oaspete de onoareÔÇŁ al celei mai mari expozi╚Ťii vinicole din Elve╚Ťia, Arvinis 2018, care se va desf─â╚Öura la Montreux ├«ntre 25 ╚Öi 30 aprilie.
Participarea Republicii Moldova la prestigioasa expozi╚Ťie a devenit posibil─â suportului oferit de Oficiul Na╚Ťional al Viei ╚Öi Vinului, Organiza╚Ťia de Atragere a Investi╚Ťiilor ╚Öi Promovare a Exporturilor din Moldova ╚Öi a partenerului strategic, Proiectul de Competitivitate din Moldova finan╚Ťat de USAID ╚Öi Guvernul Suediei.
Treisprezece produc─âtori autohtoni de vinuri, uni╚Ťi sub brandul na╚Ťional vinicol ÔÇ×Vinul MoldoveiÔÇŁ, vor reprezenta Republica Moldova la eveniment. Vinificatorii ├«╚Öi vor expune cele mai reprezentative produse la standul ÔÇ×Wine of MoldovaÔÇŁ, cu o suprafa╚Ť─â de 162 metri p─âtra╚Ťi.
De asemenea, Moldova va prezenta oferta turistic─â a ╚Ť─ârii, inclusiv circuitele culturale, turismul rural ╚Öi vitivinicol, dar ╚Öi evenimentele care au poten╚Ťial de a atrage turi╚Ötii str─âini. Jum─âtate din standul moldovenesc va fi amenajat ├«n stilul brandului turistic de ╚Ťar─â ÔÇ×Pomul Vie╚ŤiiÔÇŁ, cu elemente ale campaniei interna╚Ťionale de comunicare #BeOurGuest, (#fiioaspetelenostru, #beourguest), care are drept scop promovarea Republicii Moldova ca destina╚Ťie turistic─â inedit─â ├«n centrul Europei. Tur-operatorii ╚Öi ghizii profesioni╚Öti vor prezenta vizitatorilor destina╚Ťiile orientate spre turismul gastronomic ╚Öi de aventur─â u╚Öoar─â. Curio╚Öii vor putea ÔÇ×vizitaÔÇŁ ╚Ťara noastr─â cu ajutorul tururilor virtuale ╚Öi a platformei 360.moldova.travel, care scoate ├«n prim plan 12 cele mai importante obiective turistice ale ╚Ť─ârii.
mai mult la : HotNews.ro

Realitatea.md : Moldova și Ucraina va liberaliza transportul auto și aerian

Republica Moldova ╚Öi Ucraina au semnat ast─âzi dou─â documente ├«n vederea liberaliz─ârii transportului auto ╚Öi aerian dintre cele dou─â ╚Ť─âri.

├Än domeniul transportului auto a fost semnat Protocolul de modificare a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova ┼či Guvernul Ucrainei din 20 martie 1993, cu privire la comunica┼úia interna┼úional─â auto. Modific─ârile au fost necesare ├«n contextul ├«n care volumul de import ╚Öi export de m─ârfuri dintre Republica Moldova ╚Öi Ucraina este ├«n continu─â cre╚Ötere.

Urmare a semn─ârii documentului men╚Ťionat, transportul interna╚Ťional de m─ârfuri, at├ót ├«n regim bilateral, c├ót ╚Öi ├«n tranzit pentru autovehiculele care corespund normelor EURO III ┼či mai sus va fi efectuat ├«ntr-un regim liberalizat ╚Öi anume, f─âr─â de╚Ťinerea autoriza╚Ťiilor corespunz─âtoare pentru efectuarea transportului interna╚Ťional. Astfel, va fi favorizat─â dezvoltarea transportului interna┼úional de m─ârfuri ╚Öi extinderea pie┼úei de afaceri pentru transportatorii auto autohtoni.