Category Archives: Romania

Publika.md : Aproape un milion de cetățeni moldoveni au obținut cetățenia română în ultimii ani

Aproape un milion de cetățeni moldoveni au obținut cetățenia română în ultimii zece ani. Pentru mulți cetățenia este o şansă în plus la o viață mai bună în România sau în Uniunea Europeană. Cozile formate la centrele unde se depun actele pentru obținerea cetățeniei române sunt o realitate de zi cu zi. Și nu există semne că lucrurile se vor schimba prea curând, scrie tvr.ro.

În fiecare zi cetățeni moldoveni trec Prutul și vin la Iași să își depună actele pentru obținerea cetățeniei române.

Cetățenii moldoveni se bucură de tratament special. Ei depun cerere de redobândire a cetățeniei, considerandu-se că sunt descendenți ai unor cetățeni români care au pierdut fără voia lor cetățenia în 1940. Sunt exceptați de la această regulă locuitorii din Transnistria.

În România sunt cinci centre în care locuitorii de dincolo de Prut îți pot depune cererile de redobândire a cetățeniei.

Anual, statul român procesează o sută de mii de cereri de redobândire a cetățeniei din partea locuitorilor Republicii Moldova. Că e vorba de cetățeni anonimi sau de elitele Republicii Moldova, cetățenia română este o calitate importantă peste Prut.

Parlamentul României a VOTAT Declarația de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul României a votat marţi, la şedinţa solemnă de împlinire a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, pentru Declaraţia Parlamentului, cu doar 19 abţineri, declaraţie în care în care se afirmă că Parlamentul consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova să susţină unificarea celor două state, deoarece aceasta reprezintă continuarea „firească în procesul de dezvoltare”.

„Parlamentul României adoptă prezenta declaraţie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul Şării, în calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanţi ai populaţiei române majoritare şi ai minorităţilor etnice, constituit în concordanţă cu normele democratice ale timpului, în condiţiile disoluţiei Imperiului Ţarist şi ale defăşurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii”, se arată în textul declaraţiei citit la tribuna Parlamentului de către Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul României „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea”. „Parlamentul României constituit în şedinţa solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora”, se mai arată în document.

Recomandăm ”Victoria comuniștilor”, articol publicat pe 6 decembrie 2010, în ”România liberă”

Călătorilor aflaţi, înainte de 1990, în Gara de Nord, pe la ora 6, în dreptul peronului numărul 1 li se înfăţişa o imagine foarte stranie. Sute de oameni şi mii de bagaje se revărsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, într-un convoi care te ducea cu gândul la refugiaţi de război sau deportaţi.

Sugestia se oprea însă la secera şi ciocanul vopsite pe tren şi la calabalâcul imens pe care fiecare îl căra după el. Gălăgia mormăită a gloatei trezite de curând din somn, zbieretele şi înghiontelile cu care încercau să-şi croiască drum spre taxiuri, târguiala înţepată cu hamalii te lămureau iute că nu era vorba nici de prizonieri, nici de exilaţi.

Erau români care se întorceau de la Chişinău. Unii, turişti plecaţi, chipurile, să vadă cum înfloreşte comunismul într-unul dintre oraşele marelui imperiu sovietic, cei mai mulţi, oameni cu rude în Basarabia, jumătăţi de familii despărţite fără drept de apel în iunie 1940, care se reuneau la nunţi, botezuri, de Hram, de Crăciunul pe stil vechi şi din ce în ce mai des la înmormântări.

Şi pentru unii, şi pentru ceilalţi, drumul la Chişinău însemna şi ocazia de a evada din programul de alimentare raţională şi din stahanovismul rambursării datoriilor externe. Nimeni nu se întorcea din Basarabia fără mai puţine bagaje decât puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor şi rudele acestora, care îi petreceau, cu toţii, până la gară.

În tren, mirosul era năucitor. Miasmele cărnii de porc, prăjită şi băgată în untură ca să reziste şi câteva luni, se amestecau cu cele ale raţelor, găinilor şi gâştelor jumulite de pene şi pârlite, se combinau cu cele de brânză, caşcaval, unt şi smântână, cu aromele cozonacilor şi plăcintelor cu curechi şi toate laolaltă se suprapuneau pe cele de plastic şi de metal ale fierbătoarelor, aprinzătoarelor de aragaz, aerotermelor, muşamalelor şi discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucureşti ca un tren al foamei se întorcea ca unul al abundenţei.

Când neamurile se strângeau iarna laolaltă, în satele Basarabiei, în care puţini erau cei ce nu vorbeau româneşte, poveştile de la gura sobei, de pe cuptior, se împărţeau între amintirea surorilor şi fraţilor deportaţi în Siberia şi care nu s-au mai întors niciodată, pentru care se vărsau lacrimi şi câteva picături de jin pe covor, şi a celor care au ales de bunăvoie să muncească în Siberia pentru salariile mari. Dar niciodată nu lipsea o întrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ţară atât de bogată ca România să nu fie în stare nici să vă hrănească?!

Prin noi, cei care îi vizitam, ei retrăiau deportările. La despărțire, când ne burduşeau valizele cu daruri, ne pregăteau pentru supravieţuirea într-un alt fel de Siberie.

Jurnal.md | Platforma DA şi PAS au semnat un protocol de colaborare cu PNL din România; Ludovic Orban: „Uniţi vor avea capacitatea să ofere o alternativă serioasă la alegerile locale şi parlamentare”

Platforma Demnitate şi Adevăr şi Partidul „Acţiune şi Solidaritate” au semnat un protocol de colaborare cu Partidului Naţional Liberal din România. Documentul a fost semnat în cadrul unui eveniment desfăşurat la Chişinău, la care au participat liderii celor trei formaţiuni politice, dar şi al Partidului Liberal-Democrat, care anterior a semnat acest protocol de colaborare.

Preşedintele Partidului Naţional Liberal din România, Ludovic Orban, a declarat că protocolul va contribui la o uniune trainică între formaţiuni, adăugând că PAS, Platforma DA şi PLDM au capacitatea să ofere o alternativă serioasă la alegerile locale şi parlamentare din Republica Moldova.

„Am ţinut să fiu prezent cu colegii din PNL, în această zi istorică, în Republica Moldova, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la decizia istorică a Sfatului Ţării, prin care Basarabia s-a unit cu România. De asemenea, am ţinut să fiu prezent, în mod special, pentru a ne manifesta susţinerea pentru cele trei formaţiuni politice democratice, proeuropene, formaţiuni care sunt ca şi noi parte componentă a Partidului Popular European, cea mai puternică formaţiune politică din UE. Cu această ocazie, o să semnăm protocoalele de colaborare cu PAS, condus de Maia Sandu şi cu Platforma DA, condusă de Andrei Năstase”, a declarat Ludovic.