TV8.md | CV-ul ╚Öi averea judec─âtoarei care l-a lipsit pe N─âstase de mandat. So╚Ťul magistratei e ofi╚Ťer SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar─â pentru care aceast─â judec─âtoare TREBUIE s─â fac─â pu╚Öc─ârie”

Judecătoarea Rodica Berdilo, cea care cu câteva minute în urmă a luat o hotărâre prin care nu confirmă legalitatea alegerilor și, respectiv, declară nevalid mandatul de primar al lui Andrei Năstase, are mai mult | more »

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” ­čśá. Decizie ╚Öoc ! Alegerile din Chi╚Öin─âu, invalidate de instan╚Ť─â

Decizie ╚Öocant─â ├«n Republica Moldov─â: Alegerile din Chi╚Öin─âu, c├ó╚Ötigate de pro-europeanul Andrei N─âstase, au fost invalidate de instan╚Ť─â! Judec─âtoria Chi╚Öin─âu NU a validat mandatul de primar al lui Andrei N─âstase, informeaz─â Realitatea mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie ÔťŐ Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostru

Pre┼čedina PAS, Maia Sandu, sus┼úine c─â ÔÇ×justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie la adresa democra┼úiei din MoldovaÔÇŁ c├ónd a decis mar┼úi, 19 iunie, s─â nu valideze rezultatul alegerilor mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica mai mult | more ┬╗

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar mai mult | more ┬╗

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni. „Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu mai mult | more ┬╗

TVR Moldova | PAS: Sistemul mixt cu un singur tur este un dar pentru Igor Dodon de la PDM

Prin aplicarea sistemului electoral mixt cu un singur tur exist─â riscul ca, dup─â alegeri, Parlamentul s─â nu mai reprezinte cet─â┼úenii ┼či, ├«n acest sens, un exemplu relevant ├«l reprezint─â alegerile locale din mai mult | more ┬╗

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purt─âtorul de cuv├ónt al PD a spus c─â tema principal─â a discu╚Ťiilor va fi securitatea energetic─â a Moldovei Partidul Democrat a anun╚Ťat c─â liderul s─âu, Vlad Plahotniuc, se afl─â ├«n Statele Unite, mai mult | more ┬╗

Newsweek.ro | EXCLUSIV Strategul noului primar de la Chi╚Öin─âu: Plahotniuc are protec╚Ťie de la Bucure╚Öti

Pavel Lucescu, unul dintrei cei doi strategi de campanie ai lui Andrei N─âstase, proasp─âtul c├ó╚Ötig─âtor al Prim─âriei Chi╚Öin─âu, acuz─â serviciile secrete rom├óne╚Öti ╚Öi autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti c─â-l ap─âr─â pe controversatul Vladimir mai mult | more ┬╗

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â mai mult | more ┬╗

Deschide.md | Iulian CHIFU // Dodon, ╚Ťi se preg─âte╚Öte ceva!

Ceban, lider ne├«nsc─âunat al sociali╚Ötilor na╚Ťionali ╚Öi pro-europeni. A trecut du╚Öul rece al alegerilor locale anticipate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. De altfel singura r─âmas─â s─â dispute ╚Öi un tur doi. ╚śi ne-am obi╚Önuit mai mult | more ┬╗

JurnalTV.md : „Cine este Vaja Jhashi?”

Are firme prin offshoruri, ├«n care figureaz─â cu nume diferite. Are prieteni cu influen┼ú─â, printre care ambasadori sau bancheri demni de supranumele ÔÇ×negruÔÇŁ. Este campion mondial la kickboxing. Mini╚Ötrii ├«i z├ómbesc ├«n mai mult | more ┬╗

10TV.md / Sute de ma┼čini spre Bucure┼čti! Moldova cere infrastructur─â care s─â o scoat─â din izolare

Sute de ma┼čini de mare tonaj, dar ┼či autoturisme au plecat ├«n convoi dinspre Moldova spre Bucure┼čti, pentru a cere din nou Guvernului urgentarea celor dou─â mari proiecte de autostrad─â pentru Moldova: mai mult | more ┬╗

NewsMaker.md : ÔÇ×Ce ├«nseamn─â Plahotniuc ÔÇô cel mai ├«ngrozitor din secretele Europei de EstÔÇŁ. Cum un articol din presa american─â a devenit scandal ├«n Moldova

Articolul despre activitatea ambasadorului SUA ├«n Germania Richard Grenell, care a fost postat pe site-ul publica╚Ťiei americane ÔÇ×ObserverÔÇŁ, a provocat mult─â zarv─â ├«n Moldova. O jum─âtate din textul intitulat ÔÇ×De ce ambasadorul mai mult | more ┬╗

Adevarul.md | Razvan Voncu : Mul┼úumim invadatorilor, c─â ne-au invadat cu bl├ónde┼úe…

ÔÇ×Trupele ruse din Transnistria reprezint─â tocmai promisiunea de noi v─ârs─âri de s├ónge, ├«n viitorÔÇť Pre┼čedintele-plagiator Igor Dodon a mul┼úumit, recent, trupelor ruse din Transnistria, pentru ÔÇ×contribu┼úia lor la evitarea v─ârs─ârii de s├óngeÔÇŁ. mai mult | more ┬╗

The Guardian : Moldova PM rules out reunification with Romania. Pavel Filip opposed to tie-up with neighbour despite growing calls for countries to unite

MoldovaÔÇÖs government has ruled out reunification with Romania despite a surge in demands for the two countries to unite. The prime minister, Pavel Filip, said MoldovaÔÇÖs place was as a sovereign state, mai mult | more ┬╗

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei. Cristea a adresat mai mult | more ┬╗

Newsweek Romania : Pionii lui Putin. Masoneria KGB trece Prutul

Interesele spionilor ru╚Öi s-au intersectat cu afacerile masonilor ╚Öefi din Rom├ónia ╚Öi Moldova, la care au aderat ╚Öi ofi╚Ťeri din r├óndul serviciilor secrete rom├óne╚Öti. Anatol Coman ╚Öi Boris Golovin au f─âcut parte mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : Jurnali┼čtii au marcat Ziua Mondial─â a Libert─â┼úii Presei printr-un mar┼č

Jurnali┼čtii din Republica Moldova au marcat Ziua Mondial─â a libert─â┼úii presei printr-un Mar┼č al Solidarit─â┼úii. Ziari┼čtii au mers cu pancarte ├«n fa┼úa Parlamentului, Pre┼čedin┼úiei, Guvernului ┼či Consiliului Coordonator al Audiovizualului ┼či au mai mult | more ┬╗

10TV.md : ÔÇ×P─âcateleÔÇŁ Silviei Radu de la Fenosa. Raportul secret al ANRE care o face vulnerabil─â

ÔÇťCheltuieli suplimentare ╚Öi ineficiente ├«n sume considerabileÔÇŁ ╚Öi ÔÇťnerespectarea pricipiului eficien╚Ťei maxime la costuri minimeÔÇŁ. Sunt doar c├óteva din concluziile unui raport ANRE efectuat ├«n 2013 legat de activitatea din perioada anilor mai mult | more ┬╗

10TV.md : Codreanu face dezvăluiri! Află motivul pentru care a candidat la Primăria Chișinău

Constantin Codreanu, candidat la Prim─âria Municipiului Chi╚Öin─âu: Am intrat ├«n lupt─â pentru a asigura o victorie a unioni╚Ötilor ├«n fa╚Ťa sociali╚Ötilor. Regret c─â Maia Sandu nu a candidat, ea nu a ├«n╚Ťeles mai mult | more ┬╗

TVR Moldova : În 2018-2021, Elveţia va investi circa 40 de milioane euro în Republica Moldova

Eleve┼úienii investesc ├«n s─ân─âtatea, ├«nv─â┼ú─âm├óntul voca┼úional, guvernarea local─â ┼či dezvoltarea economic─â din Republica Moldova. Sunt domeniile-cheie pentru care vor fi alocate circa 40 de milioane de euro. Finan┼úarea are loc ├«n cadrul mai mult | more ┬╗

 

Category Archives: Romania

StirileProTV.ro | FSB viseaza spioni români ! Arestată în Rusia pentru spionaj în favoarea României. Cine este Carina Țurcan

Carina ╚Üurcan, membru al Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter RAO, a fost re╚Ťinut─â ╚Öi acuzat─â de spionaj pentru Rom├ónia, relateaz─â agen╚Ťia Tass.

Carina ╚Üurcan, membr─â a Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter Rao, a fost arestat─â fiind acuzat─â de spionaj ├«n favoarea statului rom├ón, au afirmat surse apropiate anchetei pentru TASS. ÔÇťEste suspectat─â c─â a spionat pentru Rom├óniaÔÇŁ, au declarat sursele, f─âr─â a da mai multe detalii.

Anterior, TASS a scris c─â magistra┼úii instan┼úei din Lefortovo au acceptat cererea procurorilor ca ┼óurcan s─â fie pus─â sub arest preventiv. Curtea nu a comentat dosarul, acesta fiind etichetat drept ÔÇťsecretÔÇŁ.

Potrivit site-ului companiei, Carina Valerievna ┼óurcan este membr─â a consiliului de administra┼úie al Inter RAO. N─âscut─â ├«n 1974, a studiat ├«n R.Moldova ┼či are un MBA ├«n Spania. Ea are ╚Öi na╚Ťionalitate rus─â, potrivit site-ului companiei.

Compania, cu afaceri în sectorul energetic, a anunţat că Ţurcan este în prezent în concediu. Avocaţii ei au cerut eliberarea, dar decizia va fi luată la o dată încă neprecizată. Ţurcan e acuzată de spionaj, infracţiune care poate fi pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare. Arestul preventiv se încheie pe 13 august, conform TASS.

Compania Inter Rao deţine, printre altele, cea mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova, la Cuciurgan. În deceniul trecut, Inter RAO a furnizat energie electrică inclusiv României.

Potrivit Kommersant, ┼óurcan a fost re┼úinut─â vineri de agen┼úii FSB, care i-au perchezi┼úionat biroul ┼či locuin┼úa. ├Än dosar ar mai fi implica┼úi ├«nal┼úi oficiali din ministerul rus al Energiei. ├Än cadrul companiei, ea s-ar ocupa de exporturile ╚Öi importurile de energie electric─â furnizat─â de centrala de la Cuciurgan, afirm─â sursele Kommersant, iar p├ón─â ├«n 2012 a condus divizia Moldova-Ucraina-Rom├ónia a firmei.

O surpriza placut─â. Andrei N─âstase, invitat de Rare╚Ö Bogdan la ÔÇ×Jocuri de PutereÔÇŁ

Jurnalistul Rare╚Ö Bogdan de la Realitatea TV a decis s─â-i ├«ntind─â o m├ón─â de ajutor lui Andrei N─âstase, liderul Platformei Demnitate ╚Öi Adev─âr ╚Öi candidat unic al for╚Ťelor proeuropene antioligarhice la alegerile pentru prim─âria Chi╚Öin─âu din 20 mai.

Rare╚Ö Bogdan i-a oferit spa╚Ťiu de emisie permanent ├«n emisiunea sa.

ÔÇ×├Än platou ├«l cunoa╚Öte╚Ťi pe omul care se bate pentru Prim─âria Chi╚Öin─âului cu o caracati╚Ť─â ├«ntreag─â. Acolo e o caracati╚Ť─â ├«nfior─âtoare. Greu, crede╚Ťi-m─â, e mai greu s─â lup╚Ťi la Chi╚Öin─âu dec├ót oriunde ├«n alt─â parte, pentru c─â democra╚Ťia este aproape siluit─âÔÇŁ, a declarat jurnalistul rom├ón ├«n timpul emisiunii sale ÔÇ×Jocuri de putereÔÇŁ… JurnalTV.md : Rare╚Ö Bogdan de la Realitatea TV ├«i ├«ntinde o m├ón─â de ajutor lui Andrei N─âstase: I-a oferit spa╚Ťiu de emisie permanent

 

10TV.md : Comisia European─â spune ADIO limbii ÔÇ×moldovene╚ÖtiÔÇŁ! ├Än Moldova limba de stat este rom├óna

Un europarlamentar rom├ón, Andi Cristea, a cerut Pre╚Öedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker scoaterea limbii moldovene╚Öti din lista de limbi a site-ului Comisiei Europene, sec╚Ťiunea dedicat─â Consult─ârii privind Viitorul Europei.

Cristea a adresat ├«n acest sens o procedur─â de urgen╚Ť─â. ÔÇ×La adresa https://ec.europa.eu/consultation/runner/Future-of-EuropeÔÇŽal─âturi de limba rom├ón─â este cea moldoveneasc─â, ca limba ce poate fi folosita ├«n procesul de consultare lansat de Comisia European─â,ÔÇŁ scrie Andri Cristea.

Europarlamentarul PSD a adaugat ca: ÔÇ×Este esential ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chi╚Öin─âului, s─â transmit─â mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale propriiÔÇŁ. Comisia European─â a luat act de ├«ntrebarea europarlamentarului Andi Cristea ┼či a eliminat sintagma ÔÇťlimba moldoveneasc─âÔÇŁ de pe site-ul institu┼úiei.

Potrivit deciziei Cur╚Ťii Constitu┼úionale de la Chi┼čin─âu, din decembrie 2013, limba oficial─â a Republicii Moldova este ÔÇ×limba rom├ón─â, nu limba moldoveneasc─â ├«n baza grafiei latineÔÇŁ, conferind statut de norm─â constitu┼úional─â Declara┼úiei de Independen┼ú─â a ┼ú─ârii, adoptat─â ├«n august 1991.

Deschide.md : Românii din Republica Moldova vor avea acces pe piaţa muncii din România. Deputatul Constantin Codreanu implicat în iniţerea unui proiect de lege

Deputatul Constantin Codreanu, al─âturi de deputatul Petru Movil─â ┼či al┼úi parlamentari de la Bucure┼čti au ini┼úiat un proiect de lege care va deschide pia┼úa muncii din Rom├ónia pentru rom├ónii din Republica Moldova ┼či alte state nemembre ale Uniunii Europene.

Ini┼úiativa legislativ─â, cu impact pozitiv at├ót pentru pia┼úa muncii din Rom├ónia, c├ót ┼či pentru etnicii rom├óni din comunit─â┼úile istorice din afara grani┼úelor, vizeaz─â completarea Ordonan┼úei Guvernului nr. 25/2014 privind ├«ncadrarea ├«n munc─â ┼či deta┼čarea str─âinilor pe teritoriul Rom├óniei ┼či pentru modificarea ┼či completarea unor acte normative privind regimul str─âinilor ├«n Rom├ónia.

Ini┼úiativa prevede completarea OG nr. 25/2014 cu o nou─â liter─â, av├ónd urm─âtorul cuprins: ÔÇ×n) str─âinii vorbitori de limb─â rom├ón─â de nivel B1 sau B2, cet─â┼úeni ai Republicii Moldova ┼či ai altor state ├«n care exist─â comunit─â┼úi de rom├óni, care pot fi ├«ncadra┼úi ├«n munc─â pe teritoriul Rom├óniei pe o perioad─â de cel mult 1 anÔÇŁ. Aceast─â prevedere elimin─â obligativitatea ob┼úinerii de c─âtre angajator a avizului de angajare ├«n cazul rom├ónilor din state non-UE.

StiripeSurse.ro | George Mioc : De ce-l sus╚Ťin pe Codreanu. Un unionist la Prim─âria Chi╚Öin─âu poate schimba cursul istoriei!

Eu sunt un optimist care crede c─â visul reunific─ârii Basarabiei cu Rom├ónia se poate ├«ndeplini. ╚śi nu peste zeci de ani, ci ├«ntr-un viitor apropiat. Sunt antreprenor, aici, ├«n Statele Unite, ╚Öi am dovedit deja c─â am un spirit pragmatic. ╚śi am mai scris: sunt con╚Ötient de problemele politice ╚Öi tehnice ale reunific─ârii, dar cred c─â exist─â solu╚Ťii realiste. Sunt solu╚Ťii care pot fi implementate pe termen scurt-mediu.

Una din c─âile reunific─ârii cu Basarabia este alegerea, la Chi╚Öin─âu, a unui primar unionist, pro-european, a╚Öa cum este Constantin Codreanu, candidatul Partidului Unit─â╚Ťii Na╚Ťionale. Codreanu este ╚Öi deputat PMP ├«n Parlamentul Rom├óniei, ceea ce m─â duce cu g├óndul la unirea lui Cuza, ales domn ╚Öi la Ia╚Öi, ╚Öi la Bucure╚Öti, manevr─â politic─â prin care a dejucat manevrele taberei anti-unioniste.

Codreanu, un pro-european care vorbe╚Öte cinci limbi str─âine, a demonstrat deja c─â, ├«n calitate de parlamentar ÔÇô chiar ╚Öi ├«n opozi╚Ťie fiind ÔÇô a sprijinit activ Basarabia, nu doar a vorbit despre ceea ce se ├«nt├ómpl─â acolo. Fiind pre╚Öedinte al comisiei parlamentare pentru comunit─â╚Ťile de rom├óni din afara grani╚Ťelor, a contribuit decisiv la rezolvarea situa╚Ťiei a 30.000 de minori non-cet─â╚Ťeni, care au primit pa╚Öapoarte rom├óne╚Öti. A sus╚Ťinut deschiderea pie╚Ťei rom├óne╚Öti pentru produsele agricole de peste Prut. A promovat o idee care mie, ca om de afaceri, mi se pare foarte interesant─â: deschiderea, de c─âtre Guvernul Rom├óniei, a unui fond de investi╚Ťii ├«n Basarabia.

├Än martie, autorit─â╚Ťile rom├óne au ratat aniversarea centenarului unirii cu Basarabia. Am avut, pe de o parte, pasivitatea complet─â a pre╚Öedintelui Iohannis, care a marcat momentul printr-un comunicat bleg. Pe de alt─â parte, penalii care lucreaz─â de fapt pentru Moscova, Dragnea ╚Öi T─âriceanu, au ├«ncercat s─â confi╚Öte evenimentul, pref─âc├óndu-se c─â sus╚Ťin re-unificarea. Mitingul din 22 martie, de la Chi╚Ö

Agerpres.ro : „Centenarul filmului rom├ónesc” lansat vineri, la Chi┼čin─âu

Asocia┼úia Artis Ia┼či ┼či Asocia┼úia Ob┼čteasc─â MIA din Chi┼čin─âu au lansat, vineri, la Chi┼čin─âu, „Centenarul filmului rom├ónesc”, un proiect cultural ├«n cadrul c─âruia vor fi f─âcute proiec┼úii a 100 de filme rom├óne┼čti ├«n 100 de localit─â┼úi din Rom├ónia, Republica Moldova ┼či Ucraina (Cern─âu┼úi), cu prilejul ├«mplinirii a 100 de ani de la Marea Unire.

„Vrem s─â ajungem ├«n 100 de localit─â┼úi din Rom├ónia, Republica Moldova ┼či Cern─âu┼úi ┼či am zis noi c─â ├«n felul acesta vom lansa conturul h─âr┼úii Rom├óniei Mari. ├Än aceste 100 de localit─â┼úi vrem s─â aducem 100 de titluri de filme rom├óne┼čti, pentru c─â avem de unde. Cinematografia rom├óneasc─â, ┼čtim cu to┼úii, ├«n fiecare an aduce tot mai multe ┼či mai multe filme, care se bucur─â de succes ┼či la noi aici, dar vrem s─â venim ┼či cu titluri care au preg─âtit aceast─â genera┼úie nou─â de filme”, a declarat, ├«n cadrul unei conferin┼úe de pres─â, managerul proiectului ├«n Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.

Proiec┼úiile din cadrul „Centenarului filmului rom├ónesc” au fost special alese de criticul ┼či istoricul de film Bujor T. R├«peanu, dar ┼či de criticul de film Irina-Margareta Nistor ┼či consultantul cinematografic Ileana Popovici.

„├Ämi place s─â cred c─â noi ├«n acest moment scriem o pagin─â de istorie. Aducem ├«n prim-plan publicului personalit─â┼úi din cinematografia rom├óneasc─â, aducem filme care nu se v─âd oric├ónd pe marele ecran, aceasta este ideea principal─â a proiectului, ┼či pornind de la faptele istorice care s-au ├«nt├ómplat ├«n localit─â┼úile ├«n care ajungem”, a declarat, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â, managerul proiectului la nivelul Rom├óniei, Andrei Giurgia.

Proiectul se va desf─â┼čura pe parcursul unui an, el derul├óndu-se cu sprijinul Institutului Cultural Rom├ón „Mihai Eminescu” din Chi┼čin─âu ┼či al Asocia┼úiei Studen┼úilor Jurnali┼čti din Ia┼či, av├ónd ca partener media Agen┼úia Na┼úional─â de Pres─â AGERPRES.

De altfel, filmul documentar „Marea Unire – Rom├ónia, la 100 de ani” produs de AGERPRES va fi proiectat ├«n cadrul „Centenarului filmului rom├ónesc”.

„O rela┼úie foarte important─â pe care acest o are cu Agen┼úia Na┼úional─â de Pres─â AGERPRES, pentru c─â ├«mpreun─â suntem la acest drum. Pe parcursul acestei caravane, centenarul va fi ├«nso┼úit de acest film documentar, pentru c─â vrem s─â fie cunoscut─â adev─ârata istorie”, a ad─âugat Giurgia.

TVR Moldova : Autobuzele donate de Prim─âria municipiului Bucure┼čti au ajuns la Chi┼čin─âu

Ast─âzi, 27 aprilie, are loc prezentarea autobuzelor donate de Prim─âria municipiului Bucure┼čti. Autobuzele de marc─â ÔÇ×MercedesÔÇŁ au c├óte 100 de locuri ┼či urmeaz─â s─â circule ├«n ora┼čul Chi┼čin─âu. Acestea vor fi plasate pe dou─â linii turistice.

Autobuzele donate urmeaz─â s─â circule pe ruta nr.5 care leag─â sectorul Ciocana de Centru, prin R├ó┼čcani.

Unit─â┼úile de transport vor intra ├«n posesia capitalei ├«n urma unui acord de colaborare semnat la Bucure┼čti ├«ntre Silvia Radu ┼či primarul capitalei Rom├óniei, Gabriela Firea.

┼×eful interimar al Direc┼úiei generale transport public ┼či c─âi de comunica┼úie,Vitalie Butucel, a spus ├«n cadrul ceremoniei de prezentare a autobuzelor c─â sunt dotate cu aparate de aer condi┼úionat ┼či ramp─â pentru c─ârucioare.

Publika.md : Aproape un milion de cet─â╚Ťeni moldoveni au ob╚Ťinut cet─â╚Ťenia rom├ón─â ├«n ultimii ani

Aproape un milion de cet─â╚Ťeni moldoveni au ob╚Ťinut cet─â╚Ťenia rom├ón─â ├«n ultimii zece ani. Pentru mul╚Ťi cet─â╚Ťenia este o ┼čans─â ├«n plus la o via╚Ť─â mai bun─â ├«n Rom├ónia sau ├«n Uniunea European─â. Cozile formate la centrele unde se depun actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne sunt o realitate de zi cu zi. ╚śi nu exist─â semne c─â lucrurile se vor schimba prea cur├ónd, scrie tvr.ro.

├Än fiecare zi cet─â╚Ťeni moldoveni trec Prutul ╚Öi vin la Ia╚Öi s─â ├«╚Öi depun─â actele pentru ob╚Ťinerea cet─â╚Ťeniei rom├óne.

Cet─â╚Ťenii moldoveni se bucur─â de tratament special. Ei depun cerere de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei, considerandu-se c─â sunt descenden╚Ťi ai unor cet─â╚Ťeni rom├óni care au pierdut f─âr─â voia lor cet─â╚Ťenia ├«n 1940. Sunt excepta╚Ťi de la aceast─â regul─â locuitorii din Transnistria.

├Än Rom├ónia sunt cinci centre ├«n care locuitorii de dincolo de Prut ├«╚Ťi pot depune cererile de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei.

Anual, statul rom├ón proceseaz─â o sut─â de mii de cereri de redob├óndire a cet─â╚Ťeniei din partea locuitorilor Republicii Moldova. C─â e vorba de cet─â╚Ťeni anonimi sau de elitele Republicii Moldova, cet─â╚Ťenia rom├ón─â este o calitate important─â peste Prut.

Parlamentul Rom├óniei a VOTAT Declara╚Ťia de Unire cu Republica Moldova

Declaraţia Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu România, votată în Plen. Parlamentul consideră legitimă dorinţa moldovenilor de a se uni.

Parlamentul Rom├óniei a votat mar┼úi, la ┼čedin┼úa solemn─â de ├«mplinire a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, pentru Declara┼úia Parlamentului, cu doar 19 ab┼úineri, declara┼úie ├«n care ├«n care se afirm─â c─â Parlamentul consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa cet─â┼úenilor Republicii Moldova s─â sus┼úin─â unificarea celor dou─â state, deoarece aceasta reprezint─â continuarea ÔÇ×fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare”.

ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei adopt─â prezenta declara┼úie pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu ┼óara-Mam─â, Rom├ónia, la 27 martie 1918. La 27 martie 1918, Sfatul ┼×─ârii, ├«n calitate de organism suprem reprezentativ al Basarabiei, din care f─âceau parte reprezentan┼úi ai popula┼úiei rom├óne majoritare ┼či ai minorit─â┼úilor etnice, constituit ├«n concordan┼ú─â cu normele democratice ale timpului, ├«n condi┼úiile disolu┼úiei Imperiului ┼óarist ┼či ale def─â┼čur─ârii Primului R─âzboi Mondial, a dat expresie dorin┼úei colective de unitate prin adoptarea Actului UniriiÔÇŁ, se arat─â ├«n textul declara┼úiei citit la tribuna Parlamentului de c─âtre Liviu Dragnea. De asemenea, Parlamentul Rom├óniei ÔÇ×consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificareaÔÇŁ. ÔÇ×Parlamentul Rom├óniei constituit ├«n ┼čedin┼úa solemn─â la ├«mplinirea a 100 de ani de la ├«nf─âptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mam─â, ast─âzi, 27 martie 2018, consider─â ca fiind pe deplin legitim─â dorin┼úa acelor cet─â┼úeni ai Republicii Moldova care sus┼úin unificarea celor dou─â state ca o continuare fireasc─â ├«n procesul de dezvoltare ┼či afirmare a na┼úiunii rom├óne ┼či subliniem c─â acest act depinde de voin┼úa acestora ┼či declar─â c─â Rom├ónia ┼či cet─â┼úenii ei sunt ┼či vor fi ├«ntotdeauna preg─âti┼úi s─â vin─â ├«n ├«nt├ómpinarea oric─ârei manifest─âri organice de reunificare din partea cet─â┼úenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voin┼úei suverane a acestoraÔÇŁ, se mai arat─â ├«n document.

Recomand─âm ÔÇŁVictoria comuni╚ÖtilorÔÇŁ, articol publicat pe 6 decembrie 2010, ├«n ÔÇŁRom├ónia liber─âÔÇŁ

C─âl─âtorilor afla┼úi, ├«nainte de 1990, ├«n Gara de Nord, pe la ora 6, ├«n dreptul peronului num─ârul 1 li se ├«nf─â┼úi┼ča o imagine foarte stranie. Sute de oameni ┼či mii de bagaje se rev─ârsau dintr-un tren verde, cu geamurile aburite, ├«ntr-un convoi care te ducea cu g├óndul la refugia┼úi de r─âzboi sau deporta┼úi.

Sugestia se oprea ├«ns─â la secera ┼či ciocanul vopsite pe tren ┼či la calabal├ócul imens pe care fiecare ├«l c─âra dup─â el. G─âl─âgia morm─âit─â a gloatei trezite de cur├ónd din somn, zbieretele ┼či ├«nghiontelile cu care ├«ncercau s─â-┼či croiasc─â drum spre taxiuri, t├órguiala ├«n┼úepat─â cu hamalii te l─âmureau iute c─â nu era vorba nici de prizonieri, nici de exila┼úi.

Erau rom├óni care se ├«ntorceau de la Chi┼čin─âu. Unii, turi┼čti pleca┼úi, chipurile, s─â vad─â cum ├«nflore┼čte comunismul ├«ntr-unul dintre ora┼čele marelui imperiu sovietic, cei mai mul┼úi, oameni cu rude ├«n Basarabia, jum─ât─â┼úi de familii desp─âr┼úite f─âr─â drept de apel ├«n iunie 1940, care se reuneau la nun┼úi, botezuri, de Hram, de Cr─âciunul pe stil vechi ┼či din ce ├«n ce mai des la ├«nmorm├ónt─âri.

┼×i pentru unii, ┼či pentru ceilal┼úi, drumul la Chi┼čin─âu ├«nsemna ┼či ocazia de a evada din programul de alimentare ra┼úional─â ┼či din stahanovismul ramburs─ârii datoriilor externe. Nimeni nu se ├«ntorcea din Basarabia f─âr─â mai pu┼úine bagaje dec├ót puteau duce la tren toate rudele, plus prietenii lor ┼či rudele acestora, care ├«i petreceau, cu to┼úii, p├ón─â la gar─â.

├Än tren, mirosul era n─âucitor. Miasmele c─ârnii de porc, pr─âjit─â ┼či b─âgat─â ├«n untur─â ca s─â reziste ┼či c├óteva luni, se amestecau cu cele ale ra┼úelor, g─âinilor ┼či g├ó┼čtelor jumulite de pene ┼či p├órlite, se combinau cu cele de br├ónz─â, ca┼čcaval, unt ┼či sm├ónt├ón─â, cu aromele cozonacilor ┼či pl─âcintelor cu curechi ┼či toate laolalt─â se suprapuneau pe cele de plastic ┼či de metal ale fierb─âtoarelor, aprinz─âtoarelor de aragaz, aerotermelor, mu┼čamalelor ┼či discurilor cu Elton John. Trenul care pleca de la Bucure┼čti ca un tren al foamei se ├«ntorcea ca unul al abunden┼úei.

C├ónd neamurile se str├óngeau iarna laolalt─â, ├«n satele Basarabiei, ├«n care pu┼úini erau cei ce nu vorbeau rom├óne┼čte, pove┼čtile de la gura sobei, de pe cuptior, se ├«mp─âr┼úeau ├«ntre amintirea surorilor ┼či fra┼úilor deporta┼úi ├«n Siberia ┼či care nu s-au mai ├«ntors niciodat─â, pentru care se v─ârsau lacrimi ┼či c├óteva pic─âturi de jin pe covor, ┼či a celor care au ales de bun─âvoie s─â munceasc─â ├«n Siberia pentru salariile mari. Dar niciodat─â nu lipsea o ├«ntrebare pe care basarabenii harnici ne-o puneau plini de uimire: cum a ajuns o ┼úar─â at├ót de bogat─â ca Rom├ónia s─â nu fie ├«n stare nici s─â v─â hr─âneasc─â?!

Prin noi, cei care ├«i vizitam, ei retr─âiau deport─ârile. La desp─âr╚Ťire, c├ónd ne burdu┼čeau valizele cu daruri, ne preg─âteau pentru supravie┼úuirea ├«ntr-un alt fel de Siberie.